Egoismul la copil (“Totul este al meu!”) – 6 sugestii

Egoismul la copil (“Totul este al meu!”) – 6 sugestii

Gandirea egocentrica este o caracteristica a celor mici si se manifesta prin faptul ca acestia vad tot ceea ce se intampla din propria perspectiva. Copiii mici nu sunt in masura sa inteleaga diferite puncte de vedere. De exemplu, un copil prescolar ar putea sa simta alaturi de tatal bolnav si sa incerce sa-l consoleze oferindu-i jucaria lui preferata, pornind de la ideea ca ceea ce il ajuta pe copil sa se simta mai bine va ajuta si adultul.

Ajuta-l pe copil sa-si dezvolte o personalitate armonioasa si care sa faca fata cu succes provocarilor de zi cu zi!

explica multe aspecte cu care ne confruntam zilnic: de ce copiii mici sunt foarte posesivi cu jucariilor lor; de ce “impartirea” jucariilor este un concept destul de lipsit de sens pentru ei; de ce exista adesea o serie de conflicte intre copii in timpul jocului sau de ce jocurile cu reguli nu functioneaza bine la aceasta varsta.

Magia din mine – Alegerile mele magice

Citeste cateva sugestii care iti pot fi de folos pentru a diminua egoismul la copil:

1. Cultivarea generozitatii are la baza empatia, iar empatia este rezultatul cunoasterii propriilor emotii, dar si ale celorlalti. Copiii invata mai repede sa se gandeasca si la nevoile celorlalti intr-o familie in care vad acest model. Predarea prin exemplu este una dintre cele mai eficiente modalitati de influentare a comportamentului prescolarului. Il poti intreba in timpul pranzului: “Vrei o bucatica din sandwich-ul meu? Mi-ar face placere sa-l impart cu tine!”.

Cutiuta cu emotii jucause –  Materiale pentru dezvoltarea inteligentei emotionale la copii

2. Ajutati copilul sa priveasca si perspectiva celuilalt. Dezvoltarea acestei abilitati presupune parcurgerea mai multor componente de catre copii: sa fie constienti de modul in care se simt altii (“Oare de ce plange baietelul? Cred ca se simte trist pentru ca mama lui a trebuit sa plece!”), sa vada lucrurile din perspectiva unei alte persoane (“Cum te-ai simti cand celalalt copil este trist pentru ca ai luat toate jucariile pentru tine?”) si sa inteleaga efectul comportamentului lor asupra celorlalti (“Cand ai impins-o pe Tina de pe leagan, ea a cazut si s-a lovit la genunchi. De aceea e suparata si nu vrea sa se joace cu tine.”). Copiii reusesc, in cele din urma, sa depaseasca aceasta forma timpurie de egocentrism atunci cand afla ca altii au opinii, sentimente si dorinte diferite.

3. Demonstrati copiilor pas cu pas cum sa obtina ceea ce doresc (folositi-va cuvintele pentru a exprima cererea), dar si regulile de utilizare a jucariilor si a materialelor.

Emotiile de la teorie la practica

4. Explicati regulile si evidentiati limitele: “Acum Matei foloseste cuburile! In curand va fi randul tau!”. Spuneti copilului nu numai ce nu are voie sa faca, dar si ceea ce este potrivit. “Cat timp astepti sa te joci cu cuburile, ai putea sa faci o tura cu camionul!”. De multe ori, dorintele copiilor sunt prea intense pentru ca ei sa reuseasca mentinerea autocontrolului. Perseverenta in mentinerea regulilor, dar si sprijinirea copilului il vor ajuta in modelarea comportamentului.

5. Mizati pe creativitate si buna dispozitie. Daca observati ca micutii nu reusesc sa-si imparta jucariile, inventati o “comoara”. Luati un animalut de plus si strangeti-l cu putere in brate. Apoi adresati-va copiilor: “Nu vreau sa dau nimanui ursuletul! E al meu si numai al meu! Nu puteti sa-i mangaiati nici blanita!”. Sub forma jocului, copiii vor reusi sa se detensioneze si sa schimbe focusul atentiei. Mai mult, vor incepe sa colaboreze pentru a obtine jucaria de plus.

Marea carte a emotiilor 

6. Apreciati compasiunea copilului. In situatia in care vedeti ca micutul se comporta intr-o maniera grijulie, nu pierdeti sansa de a-l lauda. Asigurati-va ca descrieti comportamentul potrivit al copilului, astfel va fi constient cum sa procedeze in viitor.
Cititi povesti impreuna cu copilul. Alegeti povestiri in care se evidentiaza valoarea compasiunii. Vorbiti despre sentimentul bun pe care il avem atunci cand putem sa-i ajutam pe cei din jurul nostru.

Adriana Ternar – psiholog si psihoterapeut