Agresivitate-poveste terapeutica

Agresivitate - poveste terapeutica

Intr-un taram fermecat, acolo unde gasesti pomi vorbitori, flori jucause, traia o ratusca care nu asculta pe nimeni si era tare nazdravana. Intr-o zi, jucandu-se cu prietenii ei, ratusca Lina lua o piatra si-l lovi peste aripa pe ratoiul Dino. Dino cazu dintr-odata la pamant, plangand de durere, dar nu ii spuse nimic Linei, ci se ridica, isi lua ramas bun de la ceilalti ratoi si pleca spre casa. Lina isi dadu seama ca a gresit si ii paru rau.

Cand a ajuns acasa, mama a intrebat-o pe Lina: - Lina, ce-a patit Dino la aripioara? - Nu stiu ce-a patit, spuse ea abtinandu-se sa nu planga. - Ceva tot s-a intamplat. As vrea sa-mi spui! - Nu! Nu! incepu sa strige ratusca Lina si fugi in camera ei. Linei ii paru rau ca a vorbit nepoliticos cu mama ei si ca l-a lovit pe ratoiul Dino. Se tot fosnea in pat incercand sa adoarma si cand reusi, intr-un final, sa adoarma, de sub plapuma iesi o pietricica. Care pietricica? Cea care i-a lovit aripioara lui Dino. - Nu te aseza pe mine! se auzi un glas subtire. - Cine a vorbit? intreba Lina privind in jur. - Nu stii cine sunt? Eee...! Eu sunt, pietricica, ii raspunse acelasi glas subtire. Doar atunci ratusca Lina observa ca era gata sa se aseze cu spatele pe pietricica.

- Ce faci? Mai de dimineata ai vrut sa-mi spargi capul, iar eu te-am iertat. Iar ma superi? o intreba pietricica si vru sa sara din pat. - Nu pleca, nu iti fac niciun rau! striga ratusca Lina. Sunt trista, pietricica! ii spuse plangand. - Cum te numesti? intreba pietricica. - Ma numesc Lina. Tu? - Eu sunt Roxi. Si de ce esti trista? o intreba mirata pietricica. - Sunt trista pentru ca l-am lovit pe Dino peste aripioara si ca am vorbit nepoliticos cu mama...

Of, nu stiu cum sa-mi repar greseala. Ma ajuti, Roxi? Ma ajuti? Promit ca am sa ma comport frumos de acum inainte! spuse Lina cu lacrimile in ochi. - Bine, te voi ajuta. Daca iti pare rau... ai putea sa-ti recunoști greseala si sa-i spui mamei ce s-a intamplat. Spune-i ca iti pare rau ca l-ai lovit, ii spuse pietricica Roxi. - Maine dimineata asa o sa fac. Esti cea mai buna prietena a mea, Roxi! spuse incantata Lina si apoi adormi cu pietricica in brate.

Tinand cont de sfatul pietricicai, ratusca se trezi dis-de-dimineata. Se spala pe ochisori si pe dintisori si fugi la mama sa-si recunoasca greseala si sa spuna ca-i pare rau. Apoi lua ghiozdanelul si pleca spre scoala. De cum il zari pe Dino in curtea scolii, fugi spre el si isi ceru iertare si-l ruga sa fie din nou prietenul ei. Dino a iertat-o pe Lina si de atunci sunt cei mai buni prieteni.

autor Maria Dumitrache