Ce înseamnă ADEVĂRATUL #TatăȘmecher?

Ce înseamnă ADEVĂRATUL #TatăȘmecher?

"Lângă o mamă fericită stă un tată care are grijă de copii." Andre și Beatriz Bento Un interviu cu Elena Gheoculescu, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

Cât de prezent trebuie să fie un tată? Când trebuie să apară în viața copilului? Care este rolul său? În ce fel ar trebui să se implice tații în creșterea și dezvoltarea copiilor? Și, mai ales, ce putem face ca să convingem un tată absent să își schimbe mentalitatea?

100 de activități cu tata

 

De ani de zile, această nouă generație de părinți încearcă să facă lucrurile altfel și să schimbe mentalități și paradigme învechite. De ani de zile, mamele au început să ceară respect, echilibru, o viață de familie în care sacrificiul nu este lăudat, în care nu trebuie să se pună pe ultimul loc. De ani de zile, o mare parte din tați au făcut schimbări uriașe și s-au implicat în viața copiilor așa cum nu au văzut probabil niciodată în familiile lor, luptând cu propriile pattern-uri mentale și cu ironiile celor din jur.

De ani de zile, bloggeri, creatori de conținut de aici de pe Instagram sau branduri ca al nostru, care se poziționează pentru parentingul echilibrat și respectuos, încearcă să ajute, să motiveze și să schimbe obiceiuri toxice care se transmit din generație în generație.

Tocmai de aceea nu am putut să rămânem pasivi când am văzut cum, în anul 2022, ”șmecheria” unui tată este în continuare măsurată în cât de neimplicat este, de fapt, în viața copilului său. Așa că am început cu părerea unui specialist. Elena Gheoculescu, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, ne vorbește astăzi despre implicarea taților în familie și despre participarea lor la viața celor mici.

Partener și tata - educația cu blândețe

 

Jucării Vorbărețe: Săptămânile trecute, un podcast în care a apărut o persoană publică ce vorbea despre rolul tatălui și implicarea lui în viața copiilor a făcut mare vâlvă pe Internet, așa că mi-aș dor să te întreb pe tine: care ar trebui să fie de fapt rolul tatălui în creșterea copiilor din familie?

Elena Gheoculescu, psiholog: Rolul tatălui este de a oferi siguranță și de a răspunde nevoilor copilului. Totodată el este cel care participă la jocurile fizice: tatăl este cel care aruncă și prinde. Tatăl este cel care participă la luptele fizice. Prin luptele fizice și prin aceste jocuri de aruncat și prins, copilul învață despre limite, despre siguranță și despre încredere.

Tot tatăl este cel care are rolul de ghid. Tatăl este cel care îl ajută pe copil să exploreze lumea și să se simtă în siguranță. Privirea aprobatoare a tatălui, atunci când încearcă ceva nou îl ajută pe copil să simtă încredere și să se simtă în siguranță. Tot tatăl are și rol de partener de joc. Alături de mamă, rolul tatălui este de a-l învăța pe copil o lecție foarte importantă: aceea a câștigului și a pierderii.

Vrei să-ți spun un secret despre tati?

Rolul tatălui este și de model. Pentru o fată, acesta este un model de urmat. La nivel inconștient, aceasta o să-și caute un partener care să aibă aceleași caracteristici ca ale tatălui său, dar va și căuta să fie tratată și respectată așa cum a fost tratată și respectată de către tatăl sau. Pentru un băiat, tatăl sau va fi un model. Felul în care tatăl se comportă va fi și modul în care copilul se va comporta ulterior cu ceilalți din jurul său.

Pe de altă parte, rolul tatălui este și de co-participant financiar la nevoile copilului și ale familiei.Sigur că ar mai fi multe de răspuns la această întrebare, însă atât mama cât și tatăl au rolul de a susține, au rolurile de a susține și de a ajuta creșterea și dezvoltarea copilului. Responsabilitatea în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului revine celor doi părinți. Aceștia pot împărți în mod egal sarcinile în funcție de realitatea familiei în care trăiesc.

 

Privind lucrurile din ”bula” noastră, din aceste comunități din Social Media în care activăm, pare că tații au început să depășească mentalitatea veche, potrivit cărora ei trebuie să aducă banii în casă și atât, dar cum stau lucrurile la nivel de țară? Imaginea tatălui implicat este cu adevărat des întâlnită, sau doar avem noi această impresie, iar raportul este complet diferit?

Această schimbare de mentalitate, cât și o implicare mai mare a tatălui o observ și eu. Atât în viața de familie, cât și în cabinet. Dacă în urmă cu 10 ani, când eu mi-am început activitatea, mamele erau cele care solicitau și veneau cel mai adesea la ședințele de consiliere parentală, acum ședințele se desfășoară cel mai adesea atât cu mama, cât și cu tatăl. Iar pe tați îi observ cel mai adesea la ședințele de dezvoltare personală ale copiilor.

Ei sunt cei care aduc copiii de cele mai multe ori la grupurile de dezvoltare pesonală, sunt cei care pun întrebări despre viața emoțională a copiilor și caută soluții astfel încât să îi ajute să-și rezolve propriile probleme, când și dacă apar.

Din lucrurile pe care le observi în munca alături de pacienți, ce își doresc mamele de azi de la partenerul lor în ceea ce privește creșterea copiilor? Ce anume apreciază și ce anume le reproșează?

În practica din cabinet am văzut că mama din ziua de azi își dorește un tată și un partener implicat în creșterea și dezvoltarea copilului. Mama din ziua de azi își dorește un partener implicat, iubitor, înțelegător, puternic și vulnerabil în același timp, în sensul de a-și arăta emoțiile. Mama din ziua de astăzi apreciază un partener care susține aplicarea regulilor și consecințelor cu fermitate și fără agresivitate. Mama din ziua de azi își dorește un co-participant financiar la nevoile copilului și a vieții de familie.

Mama din ziua de astăzi își dorește un partener și un tată care să petreacă timp cu ea și cu copilul. Mama din ziua de astăzi își dorește implicarea partenerului, a tatălui, în viața copilului, chiar și după divorț sau despărțire.

 

Și tot din experiența ta, cât de greu este să ai alături un tată care se implică echitabil în creșterea copiilor? De ce sunt uneori atât de greu de găsit acești tați?

Ceea ce resimt și reproșează mamele din ziua de astăzi este că deși implicarea tatălui a crescut mai mult ca oricând, și volumul lor de muncă a crescut. Iar uneori, se simt copleșite și epuizate, până la găsirea echilibrului în cel mai fericit caz, între partea personală, profesională și familială.

Ceea ce resimt mamele din ziua de azi este că timpul de îngrijire a copilului a crescut, la care se adaugă și responsablitățile profesionale, treburile casei și nevoile personale. Ceea ce reproșează mamele din ziua de astăzi este că au mai multe sarcini decât tații și că sunt implicate în mai multe activități în același timp, ceea ce poate duce la epuizare, neliniște și sentimentul că sunt implicate în toate și nu fac nimic.

Parenting extraordinar – un ghid esential pentru parenting si educatie acasa

De ce crezi că încă purtăm cu noi, în 2022, această mentalitate potrivit căreia tatăl aduce banii în casă și nu ar trebui să se apropie prea mult de copil până spre 3-4 ani? De ce crezi că lucrurile care țin de copii (mâncare, cumpăratul de scutece, ieșitul cu ei în parc) încă sunt considerate treaba femeilor?

Această mentalitate, potrivit căreia bărbatul este cel care aduce banii, iar femeia este cea care îngrijește copiii, mai ales până la vârsta de 3-4 ani, când copilul începe deja să devină independent și autonom, să ceară ce are nevoie, să spună câteva cuvinte, este tocmai pentru că timp de 9 luni, mama este cea care ține sarcina, apoi ea este cea care naște, cea care hrănește, respectiv alăptează. Și atunci există această așteptare conform căreia mama este înzestrată biologic și poate să facă aceste lucruri mult mai bine decât tatăl. Iar pe de altă parte, în mod tradițional, în mod clasic, de-a lungul timpului, femeia a fost cea care s-a ocupat de copii, iar bărbatul de muncă.

Sigur că este o mentalitate care poate fi schimbată, mai ales ținând cont că cei doi părinți se implică și sunt o echipă în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea copilului. Această mentalitate poate fi schimbată prin acțiunea zilnică pe care o facem fiecare dintre noi, mame și tați, în creșterea și dezvoltarea propriilor copii.

Ce putem face, concret, ca genul acesta de mentalitate să rămână în trecut?

 

Pentru o schimba o mentalitate din trecut, avem nevoie să înțelegem că facem ceva nou, ceva diferit, ceea ce înseamnă că putem greși. Pentru o schimba o mentalitate din trecut, este necesar să conștientizăm și să înțelegem că vom consuma o cantitate mai mare de energie psihică, ceea ce ne va face uneori să ne simțim obosiți și epuizați. Pentru o schimba o mentalitate din trecut, este necesar să înțelegem că vom avea puține modele în familia noastră, dar și puține repere în jurul nostru.

Pentru o schimba o mentalitate din trecut, este necesar să discutăm, să ne implicăm, să ne apreciem pe noi, dar și pe celălalt, să ne responsabilizăm și să înțelegem că asta necesită timp. Pentru o schimba o mentalitate din trecut în familia noastră este necesar să ne amintim în mod constant care sunt convingerile și valorile noastre și ale familiei noastre, ca să le putem urma.

Ce efecte are, din punctul tău de vedere, o astfel de neimplicare a tatălui asupra unui copil crescut într-o astfel de familie? Cum îl afectează pe termen lung și pe termen scurt? Dar ce efect are asupra mamei?

Când tatăl nu este implicat, copilului îi lipsește una dintre cele mai importante relații, care din nefericire va deveni și un model pentru mai târziu. Când tatăl lipsește, din nefericire se îngreunează procesul de identificare, atât pentru fete, cât și pentru băieți. Când tatăl lipsește, situația poate deveni copleșitoare pentru mamă. Aceasta se poate simți ineficientă, copleșită, obosită, datorită responsabilităților pe care le are, atât în creșterea și dezvoltarea copiilor, cât și la serviciu, dacă acesta există, și cu treburile zilnice și casnice.

Cum putem determina un partener despre care descoperim că are acest gen de mentalitate să renunțe la ea și să se implice în creșterea copiilor? Cum putem purta astfel de conversații cu el prin care să îl convingem, fără să se ajungă la conflict?

Copilul tau. Parintii tai. Tu.

Cred că unul din cele mai importante aspecte, atunci când vorbim despre un tată implicat, este să definim ce înseamnă tatăl implicat pentru fiecare familie în parte, pentru că trebuie să ținem cont de contextul familiei. Pe de altă parte, sunt tați care vor să fie implicați, dar au anumite provocări. Cum ar fi, de exemplu, lipsa unui model sau așteptările foarte ridicate, sau alte așteptări decât are mama. De-a lungul timpului, generațiile de tați s-au schimbat foarte mult.

Tații conștientizează că trebuie să fie mai implicați în educația și creșterea copilului, însă ceea ce consideră ei este că ceea ce fac deja este mult diferit față de ce au făcut propriii tați. Pe de altă parte, mai este un aspect foarte important: vârsta la care un bărbat devine tată. Cu cât un bărbat devine ma de tânăr tată, cu atât se poate întâmpla să se implice mai puțin tocmai pentru că din punct de vedere profesional, el nu este împlinit, sau pentru că nevoile financiare ale familiei sunt mult mai mari, și atunci instinctul lui de a proteja, de a aduce această siguranță este mult mai mare, ceea ce înseamnă că este un consum mai mare de resurse.

Modelul pe care într-adevăr l-am văzut până acum este într-adevăr că mama este cea care se ocupă și atunci tatăl are de puține ori un mediu în care să iasă, să se întâlnească cu alți tați, să vorbească despre dificultățile pe care le întâmpină. Recunosc că în ultima perioada observ o modificare, în sensul în care părinții vin mai des la locurile de socializare, tații întreabă și caută răspunsuri atunci când întâmpină o dificultate cu propriul copil. Alte aspecte pe care le-am mai văzut la tată este frica de a nu greși.

Uneori tatălui îi este foarte teamă că o să greșească, și de teama de a nu greși, mai bine nu se implică și oferă această responsabilitate altcuiva, de cele mai multe ori mamei sau bunicii sau oricare altă persoană de încredere și de siguranță pentru copil. Iar un alt aspect pe care l-am mai văzut sunt schimbările economice pe care le traversăm. Această instabilitate economică îl face pe bărbat să își dorească să progreseze mai mult și să aducă mai mulți bani acasă, astfel încât el și familia lui să fie în siguranță.