Educarea auzului fonematic – exerciţii
Cum putem imbunatati pronuntia copilului?
Incapacitatea de a asculta cu atentie vorbirea celor din jur este o cauza importanta a pronuntiei gresite dar si a dificultatilor de corectare a sunetelor. Educarea auzului fonematic este una dintre conditiile unei pronuntii corecte a sunetelor. Trebuie sa-l invatam pe copil sa asculte, sa identifice ceea ce aude, dar si sa-si identifice propriile greseli de pronuntie.
Colectia – carticelele mele sonore
Sugestii pentru imbunatatirea auzului fonematic:
Folosirea onomatopeelor:
a) recunoaşterea şi imitarea diferitelor zgomote din natură:
– vântul: vâjjjjjjjj, şşşşşş;
– telefonul: ţârrr; – la doctor: aaaa; – ceasul: tic-tac; |
– clopoţelul: cling-cling;
– puşca: pac-pac; – mitralierea: trrrr-trrrr.
|
30 de jocuri logopedice pentru dezvoltarea auzului fonematic
b) vocea animalelor/insectelor (recunoaşterea şi imitarea diferitelor animale/insecte):
– pisica: miau-miau, piss-piss;
– câinele: ham-ham; – vaca: muuu; – calul:dii-diii; – măgarul: i-aa; – porcul: guiţ-guiţ; – găina: cotcodac-cotcodac; – puiul: piu-piu; – cocoşul: cucurigu; – raţa: mac-mac, lipa-lipa; – gâsca: ga-ga, ssss; – capra: meee-meee; – oaia: beee-beee; – iepuraşul: ţup-ţup; |
– şoricelul: chiţ-chiţ;
– ursul: mor-mor; – broasca: oac-oac; – lupul: auuu; – şarpele: sssss; – cucul: cu-cu-cu; – ciocănitoarea: cioc-cioc; – pupăza: pu-pu-pu; – pasărea: cip-cip; – cioara: cra-cra; – papagalul: crrr-crrr; – albina: zum-zum; – musca: bâzz-bâzz; – greierul: cri-cri.
|
c) recunoaşterea sunetelor produse de diferite instrumente muzicale: toba (bum-bum), xilofonul, pianul, vioara, trompeta (ta-ta);
Exemple de jocuri logopedice pentru sunetele L-R
d) recunoaşterea sunetelor produse de mijloacele de transport:
– trenul: şşşşş-uuuu;
– motocicleta: bârrrr;
– poliţia: nino-nino;
– avionul: vvvvvv;
– maşina: brum-brum.
e) recunoaşterea vocii care-l strigă;
f) repetarea unui ritm bătut de logoped cu degetele în masă;
g) repetarea unui ritm bătut de logoped cu ajutorul unei tobe;
h) repetarea unui cântecel;
i) exteriorizarea trăirilor emoţionale:
– fericire: Oleee!, Yupiii!, Ura!, Ieee!, Ha-ha!;
– supărare: Măi-măi!, Of!, Oh!, Ah!, Vai!, Ptiu!, Ohooo!;
– uimire: Ooo!, Oau!, Ups!;
– încântare: Oauuu!.
j) acţiuni:
– a bea: gâl-găl;
– a adormi: nani-nani;
– sare mingea: ping-pong (Jurcău şi Jurcău, 1999);
– a tremura: brrr-brrrr;
– a sforăi: sforrr-sforrr;
– a tăia cu foarfeca: ţac-ţac;
– linişte: şşşş;
– oprirea cailor: pârrr (Vrăjmaş, 2007);
– crăparea lemnelor: prr-prr;
– a strănuta: hapciu.
Exerciţii de analiză fonetică:
– Unde se aude litera aceasta, la început, la mijloc sau la sfârşit?
– Câte silabe are cuvântul?
– pronunţarea în şoaptă a cuvintelor;
– repetarea unor silabe pentru diferenţierea sunetelor surde de cele sonore (de exemplu: Pa-ba, să-ză, fi-vi, şa-ja, te-de);
– diferenţierea fonematică a cuvintelor paronime (de exemplu: scoală-şcoală, lac-rac, barză-varză, şoc-joc, muscă-muşcă, paie-baie);
– frământări de limbă (Vrăjmaş, 2007, p. 142):
„Capra calcă piatra,
Piatra crapă-n patru,
Crape capul caprei
Precum piatra în patru.”
logoped Laura Hărdălău